Spectacolul "Livada de vișini"

Descriere

Spectacolul nu este recomandat persoanelor cu vârsta sub 16 ani – conține scene de nuditate!

Din cauza efectelor stroboscopice și de lumină, de scurtă durată și intensitate, spectacolul nu este recomandat persoanelor cu fotosensibilitate și celor care suferă de epilepsie!

Spectacolul se joacă pe gradene!

„Bal în timpul ciumei” – Doiashvili, despre „Livadă...”

„Livada de vișini” este, înainte de orice, o cronică de familie, al cărei umor îți frânge inima. Ultima piesă a lui Anton Pavlovici Cehov a avut premiera la Teatrul de Artă din Moscova în 1904, cu doar câteva luni înainte de moartea autorului, și a fost scrisă pentru a celebra viaţa. „Este, desigur, o viaţă tristă, burgheză, dar nicidecum o viaţă apăsătoare, smiorcăită”, spunea dramaturgul rus despre universul personajelor sale.

Simbol al unei lumi în ruină și al unei tranformări sociale radicale care-i lasă în urmă pe nepregătiți, livada de vișini trebuie scoasă la licitație pentru a plăti datoriile unei familii de aristocrați ruși. Dar strălucitoarea Ranevskaia și copilul bătrân Gaev sunt orfanii unei lumi care nu-i mai ocrotește, au rămas în afara timpului, așa că deciziile le aparțin altora. Ei nu pot fi salvatorii civilizației pierdute, nu pot face nimic altceva decât să se reîndrăgostească de trecut și să se mute acolo, cu toată energia de care mai sunt capabili. După cum spune Henri Troyat: „Casa, reşedinţa străveche a familiei, încărcată de amintiri, primeşte lovitura de graţie, iar proprietarii dansează pe cadavrul ei”.”

O nouă lume forțează porțile moșiei lor, în timp ce ei au nostalgii, organizează baluri, joacă biliard și vorbesc cu totul altfel decât acționează. Cu această piesă Cehov a inovat arta dramatică, propunând tehnica „acțiunii indirecte” – evenimentele importante se petrec în afara scenei, iar noi suntem martorii reacțiilor personajelor la ce se întâmplă.

Iar eclecticul regizor georgian David Doiashvili a surprins chiar această convenție a „martorilor în acțiune” – de la felul în care sunt dispuse gradenele pe scena Sălii Mari, până la compoziția plastică a spațiului și arhitectura luminilor, totul este construit în așa fel încât spectatorii să privească printr-un colț de fereastră în casa și sufletele acestor oameni, mai mult sau mai puțin pregătiți pentru a prinde timpul din urmă.

„Livada de vișini” a lui Doiashvili este o construcție barocă spectaculoasă, un cocktail expansiv de umor, pasiune, muzică, disperare de a trăi și de a nu ști cum, nevoia de a schimba și de a nu ști ce, în căutarea unui nou adevăr teatral, de o cruzime poetică.

Fiecare moment are o structură ritmică specifică, accentele sonore comunică mai mult decât dialogurile uneori, spațiul are dinamică, energie, transmite emoție dincolo de vorbele personajelor, pentru că tot ce spun ele este, de fapt, un dublu discurs – suprafața cuvintelor ascunde ratări, nemulțumiri și iubiri care nu vor fi rostite niciodată. Rămâne doar imaginea posibilelor adevăruri.

O montare cu rezonanță contemporană, într-o lume care totul se ipotechează, se cumpără și se vinde, în care suntem puși în fața unei alegeri esențiale: a fi sau a... vorbi?

Spectacolul are un ritm frenetic, propunând o coregrafie impresionantă a dezastrului unor vieți neliniștite, dar și o dramaturgie a empatiei față de neajutorații acestei lumi.

David Doiashivili este la cea de-a doua colaborare cu TNB, primul spectacol montat fiind „Regele Lear”, în 2016.